DAR CEI NOUĂ UNDE SUNT? Reflecție la textul evanghelic

Iisus este întâmpinat de zece oameni bolnavi de lepră, care-i imploră ajutorul. Incurabilă pentru timpurile antichității, lepra era diagnostic sigur de excluziune socială. Excluderea îl transforma pe lepros nu doar într-o persoană a cărei identitate se estompa în chip definitiv în ochii semenilor, ci într-un om aidoma umbrei, închis în propria lui suferință. Nu era suficientă boala care-l descompunea, reducându-l...

Crăciunul și ordinea darului – Prezența care iubește [2]

Contemplarea Nașterii ordonează reperele care se deschid reflecției. Într-un fel, exercițiul mistic de participare la taină – înțelegând prin „mistic” efortul de impropriere a ceea ce se contemplarea revelează interiorității – ține trează căutarea în Dumnezeu, de manieră că orice dar primit cu ocazia Nașterii devine incapabil să înlocuiască, fie și minim, starea de plenitudine care se instalează în inimă....

Crăciunul și ordinea DARULUI – Contemporani cu Nașterea [1]

Nașterea Domnului nu este un eveniment petrecut într-un timp mitic, ci înomenire concretă a Cuvântului într-un moment cheie al istoriei – absolutul timpului kairologic, sublim surprins în expresia paulină „la plinirea vremii” (plērōma tou khronou, Galateni 4:4). În această perspectivă, orice căutător în Dumnezeu resimte ca pe o terapie absolută dăruirea ontologică a Nașterii, realizând că schimbarea personală se sprijină pe...

Slăbiciunile ateismului – prof. dr. Nicușor Nacu

Ateismul este, în principiu, o convingere fondată dubitativ. Chiar și în cel care se va fi declarat, inițial, credincios, ateismul exista deja dinspre un substrat întreținut de o îndoială funciară. În principiu, O persoană este atee în raport cu o structură prezentă în personalitatea sa intelectuală. Prima tendință a acestui tip de structură este activă în propensiunea de a interoga...

Rădăcinile indiferenței religioase

Din nou, despre rădăcinile indiferenței religioase: Voi da, mai întâi, un exemplu concret legat de viața duhovnicească. Mi se cere să mă spovedesc pentru a fi un bun creștin și pentru a nu cădea în indiferență. Foarte bine! Spovedania este una din Tainele Bisericii iar instituirea ei hristică o clasează ca etapă absolută pe drumul spre Dumnezeu. Însă, ce presupune spovedania,...

Cum se face că tânărul crescut cu ora de religie devine ateu?

Cum se face că tânărul crescut cu ora de religie devine ateu? În Elveția – de la copilul de clasa I până la tânărul aflat în pragul bacalaureatului - ora de etică și cultură religioasă (de istoria religiilor) este un moment de reflecție, care discută progresiv, cu întrebări și informații din ce în ce mai complexe, raportul pe care ființa umană...

Milostenia – un act de curaj

Ieri, la predică, părintele a vorbit despre milostenie. Despre cum te înalți la Dumnezeu prin semeni. Prin aproapele. Îl ascultam și mă gândeam că milostenia nu este treabă ușoară, dimpotrivă. E ceva tare simplu de spus, dar cam greu de făcut. Cere generozitate și chiar curaj. Mi se pare un act de curaj să fii generos. De mergem până la capăt...

Omul Special

De ce cade tot mereu omul? De ce nu poate omul păstra harul lui Dumnezeu? De ce tot mereu dă omul vina pe demoni, când singurul responsabil pentru căderea în ispite e el însuși? Pentru că omului îi place să se simtă special. Să creadă că doar el înțelege anumite lucruri, că doar el are profunzime, că doar cu el vorbește...

Nectarie, omul care l-a ales pe Dumnezeu

Ajung în portul Eginei pentru a doua oară. Venisem prima dată acum câțiva ani, într-un August torid. Aprilie adie în lumina vie a insulei. Se simte încă în inimi și-n aerul mării plinul de har al Săptămânii luminate. Transfigurată de proximitatea Învierii, Eghina-i primitoare până într-acolo că-ți oferă de la distanță sentimentul palpabil că ai ajuns într-un loc unde poți...

Ființa Creștină

Experiența creștină îi cuprinde concret, în rugăciune, pe toți cei plecați în veșnicie, ca pe ființe în deplină comuniune cu noi cei rămași, încă aici. Legătura dintre noi și ei este absolută nu prin aceea că ne-am împărtășit, fiecare, unii din viețile altora, ci pentru că în salutul pascal „Hristos a înviat!” este concentrată conștiința de sine a Vieții, asumată...

Romanii, acești americani ai antichității

Caius Messius Quintus Decius, senator roman desemnat de împăratul roman Filip Arabul (supranumit “primus de regibus Romanus christianus fuit”) să conducă provinciile dunărene, într-un acces de inexplicabilă nerăbdare şi-a ucis protectorul, devenind pentru o perioadă de 2 ani împărat roman la rândul său. Mica domnie s-a derulat într-un moment de mare înghesuială istorică, aproximativ 50 de împăraţi în 50 de...

Fundamentalistul

Fundamentalistul trăiește cu sentimentul absolut că vorbește în numele lui Dumnezeu. Cu cât îi crește aprecierea în adunarea zeloților, cu atât se împietrește în convingerea că cele pe care le afirmă sunt adevărul însuși. Principial, fundamentalismul nu este doar distorsionare reflectând opțiuni personale în raport cu o anume credință religioasă. Ateul sau agnosticul pot rămâne împietriți într-un tip de credință personalizată...

Iubirea ca doi în unul

Curiozitatea existențială (a unor tineri de 20 de ani) aprinsă ieri în cadrul unui seminar care trebuia să fie de… istorie și filosofie a religiilor…, a continuat astăzi. În loc să facem „știință”, m-au provocat la și mai multe întrebări (semn că ființa umană este în chip natural deschisă spre ALTCEVA) și, dinspre ele, pentru cei care nu știau că...

Tirania opționalului – fațetele perverse ale răului

Propovăduitorii atei ai unui umanism indefinit și agresiv indică spațiului creștin, prin intermediul glasului lipsit de identitate al unor voci care nu exprimă propriile lor idei, cam care ar trebui să fie atitudinea Bisericii. Atunci când Biserica vine cu inițiative coerente cu mesajul ei, dar care nu corespund dezideratelor acestui spațiu ideologic, tot aceștia, prin voci cărora nu le poți...

Criticul pelerinului – despre “pupătorul de moaște”

Asociind devoțiunea cu o „superstiție” întreținută prin participarea de masă, criticul ei (progresist, firește) trăiește cu subiectiva convingere că a ajuns să „înțeleagă” realitatea imediată. El „știe” deja ce trebuie și ce nu trebuie făcut. Nu e de mirare că i se întâmplă să declare că omul sfințește totul (locul!). În fapt, genul de „sfințenie” la care face referință, se...

Biserica Ortodoxă și Cezarul – despre mesajul Arhiepiscopiei Iașilor

Dacă e s-o luăm pe aia bună, atunci când vine vorba despre relația cu statul și, în general, cu autoritățile, Biserica are niște chestii de respectat potrivit propriilor principii, canoane și - foarte important - potrivit propriilor texte sacre. De aceea, eu aș privi cu mai multă atenție la mesajul Arhiepiscopiei Iașilor. Multă lume cere BOR (sau eparhiile sale) să aibă...

Creștinul în secularism

Care sunt cele mai mari ameninţări pentru un om (care vrea să fie) credincios într-o lume seculară? Nici n-aş şti de unde să încep, dar fie: Mass-media. Este o imensă maşinărie care fabrică şi difuzează ideile demonice pe care le mestecă inclusiv creştinii ce se vor tradiţionalişti. A înlocuit tezaurul (pre)creştin de idei fundamentale numite generic “bunul simţ” şi care guverna...