Frica de moarte sub imperiul COVID

Pe fondul discuțiilor legate de atitudinea oamenilor față de acest virus am dat de câteva ori peste o afirmație prezentată cu titlu de adevăr: ”frica de moarte este ceva rațional!”

O afirmație menită să-i arate pe susținătorii tuturor restricțiilor de până acum ca fiind oameni raționali, în timp ce taman ceilalți, nemulțumiții și opozanții autorităților privind măsurile anti-Covid ar fi, de fapt, iraționali.

La prima vedere sună logic: este firesc să-ți fie frică de moarte, nu? Da, este. Doar că este o diferență între ”este firesc” și ”este rațional”.

Mai întâi notăm că afirmația ”frica de moarte este ceva rațional!” ne este prezentată ca un adevăr axiomatic. Ca și cum este de la sine înțeles. Doar că:

Frica nu este ”ceva” rațional, pentru simplu fapt că frica este o emoție, nu un raționament, ba mai mult, este o emoție primară. Este firesc să o ai, dar asta nu o transformă în ceva rațional.

Există frică înnăscută și frică învățată. Frica înnăscută nu are nici o legătură cu rațiunea nici cu raționamentul. Este un instinct. Nu este analitică, discursivă etc. Este, pur și simplu. Frica învățată este cea bazată pe experiență și poate fi indusă prin educație (de exemplu, ne învățăm copiii să se ferească de anumite lucruri care îi pot răni sau care le pot fi fatale!). Dar dacă există o explicație rațională la baza fricilor învățate, asta nu face ca emoția, trăirea ca atare a fricii să devină un proces rațional. Este unul emoțional, nu rațional.

Că fricile nu au nici o treabă cu rațiunea e simplu de dovedit. Claustrofobia sau agorafobia sunt doar două exemple la îndemână. Deși persoanele afectate de astfel de frici sunt perfect conștiente și cât se poate de apte în a realiza că nu există nici un pericol iminent în lift, ori într-o piață aglomerată, ele nu vor putea controla angoasa și anxietatea respectivă. Vor trăi frica respectivă ÎMPOTRIVA rațiunii și a logicii, nicidecum pe baza acestora. Vor simți că se sufocă sau că leșină, deși nimic nu le interzice accesul la oxigen, nimic nu atentează factual la siguranța lor corporală.

Frica de moarte este înnăscută. Nu, nu este rațional să-ți fie frică de moarte, ci este natural să-ți fie frică de moarte. Orice vietate se teme de moarte, iar asta nu pentru că toate vietățile ar fi raționale, ci pentru că pur și simplu sunt…vii.

Afirmația respectivă nu disociază (așa cum s-ar impune!) între capacitatea de a identifica, analiza, descrie și explica frica (pe scurt, capacitatea de a raționa pe marginea fricii), și frica în sine. Adică pot observa în mod rațional că mi-este frică, dar nu înseamnă că frica a devenit, brusc, ceva rațional. Înaintea primului salt cu parașuta, oricine va resimți în mod natural frică, deși va primi toate garanțiile și explicațiile raționale, potrivit cărora riscul de a muri tinde spre zero (că nu este niciodată zero – iar când zic niciodată mă refer la orice situație, din orice moment, nu doar la sporturi extreme).

Cei care aduc acest argument ignoră, așadar, faptul că este un argument fals. Nu, nu este rațional să-ți fie frică de moarte (doar se poate explica în mod rațional că și de ce îți este frică de moarte), ci este natural să-ți fie frică de moarte. Sunt două lucruri diferite.

Întrebările, așadar, ar fi cu totul altele: cât de rațional e ca-n numele fricii de moarte să percepi, interpretezi și să accepți/respingi discursul oficial privind iminența, anvergura și gradul de pericol presupus de acest virus?

Pentru că opozanții acestor măsuri suspectează că aici e vorba despre o frică învățată (dar la modul că este indusă!)

Prin urmare, îngăduirea sau chiar aplaudarea unor măsuri restrictive, cu impact evident în raporturile sociale, umane și economice ale unei societăți întregi pe baza fricii de moarte nu constituie în mod necesar dovada unui raționament sănătos. Arată doar că frica de moarte se prezintă într-un grad suficient de mare la respectivele persoane încât, în umbra ei, să accepte benevol să renunțe la o sumă de drepturi și de libertăți.

Ceilalți nu sunt lipsiți de frica de moarte. Nicidecum! Doar că nu o resimt ca fiind atât de iminentă în contextul dat. Și abia de aici, la acest nivel încep cele două părți să aibă o dispută sau (de dorit) un dialog rațional.

Autor: Silviu Dancu

Facebook Comments

Comments: 2

  • C.
    October 2, 2020 1:56 pm

    Problema e de fapt că frica de moarte, deși naturală, se cere depășită. Însă asta depinde, firește, de disponibilitatea noastră de a privi viața noastră ca pe o frântură de veșnicie.

  • Mihai
    November 20, 2020 6:24 pm

    Bine observat , astăzi si in reclame se căuta sa se exacerbeze egoismul, nenumimdu l ca ceva rău , aici se vrea sa se numească rațional ceea ce încearcă ei să inducă…
    Răspândesc frică si o numesc …rațională. Nu e ok.
    Este arătata o falsa problema, apoi ,,lăudați,, cei care reacționează cum vor ei.

Post a Comment