PSD-ul, PNL-ul și pandemia

Că moda cu scenariile tot nu va muri niciodată, am și eu unul: intrarea în PSD a unor corifei ai covidismului precum Rafila și Cercel poate fi o manevră de ajutor dată de PSD-ul lui Ciolacu, PNL-ului.

Pandemia asta și stările de urgență și de alertă în care guvernul PNL (ajuns la cârmă fără majoritate, ba chiar și fără legitimitate parlamentară) a condus țara, a uzat imaginea partidului, cu toate ieșirile la rampă ale lui Iohannis care tot înjură peeeseeeedeeeee-ul și pompează cu laude în guvern. Și cumva e și normal: când conduci, ți-o și iei.

Dar, nu fără temei, PNL (&co) a ajuns să fie asociat de o parte a populației cu restricțiile, cu interdicțiile, cu teroarea psihologică la care suntem supuși zilnic. Cu amenzi neconstituționale, cu încălcări de drepturi și de alte alea. Cu oameni în șomaj, cu salarii de doar 75% date unor oameni siliți să stea acasă (și alea date, pe alocuri, cu întârziere), cu școală făcută precar, într-un ”online” ce frizează ridicolul, cu scandaluri legate de măsurile năuce în vreme de criză, cu cifre și procente ale Covidului prea des dovedite ca fiind incoerente, incorecte, contradictorii sau chiar inventate, cu pensii mărite tardiv și în procent mai mic, cu o sumă de afaceri falimentate, etc. etc. etc.

Cumva fără voia sa (și fără vreun merit), PSD-ul s-a pomenit deodată ca fiind un partid care (cică!) s-ar delimita de toate acestea, ori ar fi cumva străin de ele, ceea ce nu convine modelului mai amplu, potrivit căruia PSD tre să iasă din joc. Deși PSD nu s-a delimitat deloc, dincolo de jocurile de artificii aruncate spre orbirea norodului, în care eram invitați să vedem o opoziție pesedistă la măsurile guvernului.

Iar cum la ora asta PSD e condus de Ciolacu, – protejat și apoi trădător al lui Dragnea, demolator al lui Dăncilă, fost doctorand la Academia SRI (că a stat 6 ani din 4, până l-au exmatriculat ăia) și invitatul șefilor SIE la zile de naștere sau de nume, – ei bine, Ciolacu NU dă semne că ar vrea defel să salveze partidul.

Dimpotrivă, la cum se vede dintr-o poziție mai relaxată, el pare omul așezat la cârmă pentru a orienta partidul dacă nu spre stânci, măcar spre un port mai mic, din vreo insulă periferică a Puterii. Omul are profilul unui infiltrat cu misiune. (Cum ziceam, e un scenariu!)
Mut în fața ieșirilor lui Iohannis care nu are nici o jenă să facă afirmații care contravin statutului său constituțional, acceptând cu capul plecat toate atacurile prezidențiale, (care-l arată pe Iohannis în poziția unui lider de partid, iar nu în cea a unui președinte de țară), rămas în fruntea partidului chiar și după ce PSD a pierdut la locale aproape TOATE marile orașe, în frunte cu Capitala, arătându-se indiferent la migrația unor membri de partid spre PNL sau alte formațiuni, ori la faptul că dosarele procurorilor se închid subit atunci când un politician sau edil părăsește PSD-ul, ei bine, Ciolacu e, nu liderul, ci Cioclul partidului.

Iar acum? Acum vin alegerile generale. PSD pare prea ”curat” în povestea cu pandemia. Prea neatins de ea. Păi nu merge așa: PNL să-și ia toate castanele, iar PSD să pară străin de toată mizeria? Păi nu ar prinde bine o infuzie de capital uman care să lege partidul de toate restricțiile pe care le-a luat guvernul PNL?

Un fel de: ”Noi îți dăm un Rafila și un Cercel (eventual – zic unii – chiar și un Arafat), iar tu mai lași din voturi. Că nu merge așa, cu voi fără treabă cu pandemia, dar cu PNL-ul băgat și responsabilizat până peste cap, da?” Ciolacu a zis ”Am înțeles, să trăiți!” (nu, nu lui Orban!), și a primit cu tam tam două dintre cele mai vizibile, dar și mai controversate (pe alocuri detestate) figuri al Covidismului.
Gata, PSD nu mai poate fi disociat de pandemie. Ce dacă a stat formal în opoziție, cu tot cu alegeri câștigate data trecută la parlamentare, după ce Dragnea a fost eliminat din scenă, fiind închis de ochii lumii pt un rahat (procurorii ignorând cu seninătate toate dosarele de presă în care aflam despre viloace prin Brazilii)? Ce dacă PSD a lăsat PNL-ul să facă ce-a vrut în lunile astea de coșmar? Nope, e timpul să-și ia porția de responsabilitate și să nu reușească (din greșeală!) chiar să pară o alternativă. Că doar nu asta e misiunea lui Ciolacu, să reușească PSD să pară credibil!

Bun, o să-mi zieți: dar ce e nasol că se duce naibii PSD? Păi nu e nasol, nasol e că nu se duce pentru că acolo îl trimitem noi, nasol e că se duce pentru că acolo îl trimit alții, pentru care votul tău și al meu e doar un joc de imagine și de culise. Că pare să ieșim – în sfârșit – din sistemul baroniadei iliesciene (iar prăbușirea unora ca Oprișan e un semn vizibil) nu e deloc rău. Dar când vedem că e doar rotire de cadre în lumina unor reflectoare schimbate când într-o culoare, când într-alta, parcă nu mai e deloc bine. Și de-aia nu e bine nici să facem scenarii – că, deh, pică lumina pe noi. O lumină proastă, desigur.

Apropo, că tot l-am amintit – Iliescu, om cu dosar pentru crime împotriva umanității, stă liniștit în vilă de protocol, cu SPP asigurat din banii cetățenilor împotriva cărora ar fi acuzat de crimele alea. Iar ”Justiția”? Păi ”Justiția” trage de timp, tergiversează, exasperată de longevitatea individului, tot așteaptă în speranța că va ”face dreptate” post-mortem. Uneori îmi imaginez că Iliescu s-a refugiat în statul paralel (știa Dragnea ceva!), de unde vede cu resemnare cum vechiul lui sistem este înlocuit de unul nou, dar – din fericire – format tot din băieți de băieți. La propriu.

Revenind la Ciolacu, omul pare cadru de nădejde, iar PSD-ul își trăiește ultimul zvâc, în triumful său tradițional prin sate și prin micile orașe, acolo unde procentele (încă) mari pe care le flutură amăgitor au tot mai mult profilul unui azil de bătrâni.

Și, da, poate că vom deschide o șampanie când vom fi scăpat de PSD, e ok, dar faza e să căutăm atent la cei cu care-o bem!

Autor: Silviu Dancu

Facebook Comments

No Comments

Post a Comment