Jandarmeria vs ceremoniile religioase

Mi-aș dori să mă lămurească și pe mine cineva cu pregătire juridică, privind dreptul poliției/jandarmilor de a interveni în timpul unei ceremonii religioase. Și am câteva spețe:

1. Ixulescu este infractor (ne putem imagina ce infracțiune dorim), ba poate e chiar urmărit internațional, de vrem. Pe numele lui există mandat. Ei bine, într-o zi oarecare, ixulescu decide să se spovedească la preot. Asta nu-l scapă de lege, e doar o chestie de care are el nevoie. Poliția află că ixulescu a intrat în acea biserică și se activează. Întrebare: e legitim să intre mascații și jandarmii peste el și duhovnic, în timpul spovedaniei și să întrerupă actul mărturisirii sau se impune să aștepte până ce termină? (Sigur, asigurându-se că toate ieșirile sunt supravegheate, ba chiar având și oameni în interior, cu ochii pe individ, că aici nu avem dubii că au dreptul să facă asta).

2. Infractorul e cleric. Nu contează rangul. Pe numele lui, procurorii au emis mandat. E sărbătoare/duminică, clericul săvârșește liturghia. E legitim ca mascații să intre peste el în timpul slujbei sau se impune să aștepte să termine, mai întâi, și să-l aresteze după?

3. Infractorul se căsătorește. E chiar în timpul slujbei. E cu soția/soțul (că infractorul poate fi și femeie!) alături, în fața preotului. E legitim ca polițiștii să-l întrerupă dintr-o ceremonie la care are drept legal, doar pt a-l aresta pentru infracțiuni care n-au legătură cu faptul că se căsătorește ori ba? Sau se impune să aștepte?

La fel, aceleași întrebări se aplică și-n cazul în care infractorul despre care vorbim este imam sau rabin, ori credincios în cultul mozaic sau musulman, ori budist sau orice dorește să fie, aflat în timpul ceremoniei religioase.

Observăm că vorbim aici despre intervenirea abruptă și despre întreruperea unor activități garantate ca fundamentale și ca inviolabile în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene. Dreptul la a avea, manifesta, exercita și exprima o religie NU este discutabil, ci se acceptă necondiționat. La fel, dreptul de a te căsători prin liberul consimțământ al părților (inclusiv religios).

Sigur, putem înțelege intervenția abruptă a forțelor de ordine acolo unde, să zicem, cel căutat este terorist și planează suspiciunea că a intrat într-un lăcaș de cult (indiferent de religia căruia aparține) pentru a săvârși un act de terorism, iar nu pentru a-și exercita dreptul fundamental la credință și la religie. Dar acolo vorbim despre probe (înregistrări doveditoare, imagini etc), suspiciuni rezonabile și alte alea.

Așadar? Cam cum e treaba?

Autor: Silviu Dancu

Facebook Comments

No Comments

Post a Comment