Întotdeauna mi s-a spus că sunt puternică. Tare. Că e în mine un motor care nu mă lasă nicicum să las garda jos. Că privesc viața în ochi fără să mă tulbur, fără să mă împiedic de treptele ce n-au fost tot mereu egale; și nici măcar una deasupra celeilalte. Întotdeauna mi s-a spus că oameni ca mine conduc lumea...
În Povestirile petrilene ale lui I.D. Sîrbu există una care pune o problemă tulburătoare: patru mineri sunt blocaţi într-o galerie şi-şi aşteaptă ineluctabil moartea. Patru oameni de vârste diferite (cel mai bătrân are şaizeci de ani, cel mai tânăr doar şaisprezece), patru lămpaşe cu o singură lumină, într-o cavitate ermetică a muntelui, cu aer pentru mai puţin de un ceas....